Prezentare

ISTORICUL COMUNITĂŢII

 Satul Gimbăşani îşi are originea în aşezarea Pupezeni, de pe malul râului Ialomiţa, atestată în hrisoave încă dinaintea anului 1600. Din cauza deselor inundații ale râului, în anul 1868 locuitorii satului Pupezeni au hotărât strămutarea satului, de pe malul râului, în vatra unde se află astăzi. Aşezarea şi-a schimbat şi numele, în Gimbăşani, păstrat până astăzi, poate după vreun geambaş.

ISTORICUL PAROHIEI

 Din anul 1868, preotul Mitu Ştefănescu a fost hirotonit paroh la Gimbăşani şi a păstorit aşezarea multă vreme, ca un adevărat părinte al acesteia. A slujit cinci ani la biserica veche, iar din 1873 a început construcţia unei noi biserici. Aceasta era realizată din paiantă, învelită cu tablă, plan în formă trilobată şi avea o turlă. Locul pe care a fost construită vechea biserică a fost donat de Ion Mihăileanu, moşier din Gimbăşani. Când preotul Mitu Ştefănescu a adormit întru Domnul, în anul 1896, parohia a fost preluată de preotul Marin I. Rădulescu, hirotonit pe seama parohiei Cosâmbești, dar care suplinea şi la bisericile din Brâncoveni, Lahovari, Gimbăşani şi Popeşti. Timp de 15 ani a fost şi protoiereu, până la mutarea sa într-o funcţie administrativă la Episcopia Constanţa. În 1931, parohia Gimbăşani l-a primit ca slujitor pe preotul Ion Delcea, care a fost cel care i-a convins pe săteni să construiască o nouă biserică.

ISTORICUL BISERICII

Sfinţirea locului s-a făcut în anul 1934, dar, din lipsa banilor, construirea bisericii a început abia în anul 1937 şi s-a încheiat în anul 1954. Arhitectul bisericii a fost N. Drăghici, bucureştean, ca şi antreprenorul, V. Constantinescu. Au fost ridicate zidurile, a fost pus acoperişul, dar biserica mai avea nevoie de multe: finisaje, pictura, dotări şi multe altele. Lucrările bisericii s-au încheiat practic abia în 1954, odată cu ridicarea turlei. Pictura a fost executată de către Aneta Cantaragiu între anii 1962-1965, fiind păstrată până astăzi. Clopotul mic a fost adus prin anii 1915-1916 de la Bucureşti de către Manea Gh. Nicu, iar cel mare a fost donat în anul 1940, de către preotul Iepure, refugiat din Cadrilater.

PISANIA

PISANIA bisericii menţionează: ,,Acest sf. lăcaş cu hramul Înălţarea Domnului s-a zidit între anii 1937-1954 de obştea satului cu concursul unui comitet de construcţie în frunte cu pr. paroh Ion Delcea. Construcţia sf. lăcaş.

S-a terminat în timpul P.F.S. Prea Fericitului Părinte Justinian Patriarhul B.O.R. Sfinţirea acestui sf. lăcaş s-a făcut de către P.S. episcop Teoctist vicar patriarhal în ziua de 27 dec. 1954 înconjurat de un sobor de preoţi în frunte cu p.c. protoiereu Petru Brăteanu. Pictura a fost executată de d-a pictor Aneta Cantaragiu în tehnica „fresco“ din nou între anii 1962-1965 cu concursul material al satului şi preţiosul ajutor de 2500 lei donat de P.F. Părinte Patriarh Justinian, pr. paroh Ion Delcea şi pr. Petru Brăteanu“.

Deoarece, la cutremurul din 6 martie 1977, turla bisericii a început să se deterioreze, enoriaşii au încercat în repetate rânduri să o repare. Lucrările de refacere a turlei şi de consolidare a bisericii n-au fost posibile decât după 1990. În ultimii 15 ani, noul paroh, Victor Oprea, cu ajutorul material al sătenilor, a ridicat o nouă turlă, a consolidat fundaţia bisericii şi a executat lucrări de reparații la exteriorul şi interiorul zidurilor. De asemenea, s-a achiziționat o centrală termică pe lemne, care a fost pusă în funcțiune în iarna anului 2007. Mai sunt lucrări de executat, îndeosebi în interiorul bisericii, inclusiv de refacere a picturii.

ARHITECTURA

 Biserica din Gimbăşani are un plan trilobat, cu abside semicirculare şi este încununată de o singură turlă. Octogonală ca plan, acesta este aşezată deasupra pronaosului. Acoperişul este din tablă, iar zidurile sunt păstrate bine, ca rezultat al ultimelor reparaţii. Clopotniţa este aşezată lângă colţul de nord-vest al bisericii.

PICTURA a fost executată din nou de doamna pictor Aneta Cantaragiu în tehnica „fresco“, între anii 1962-1965.

PREOŢII. De-a lungul vremii, la Gimbăşani au slujit preoţii: Mitu Ştefănescu (1868-1896), Marin Rădulescu (1896-1939), Ion Delcea, Marian Mihalaşcu și, la acest moment, Victor Oprea.

ACTIVITĂŢI

Parohia Înălţarea Domnului se implică în activitatea social – filantropică şi culturală a credincioşilor prin ajutorarea săracilor, grija faţă de orfani sau văduve şi slujirea aproapelui. Ajutorarea financiară faţă de credincioşi se ridică la suma de cca 3000 lei anual.

În cadrul Bisericii funcționează și biblioteca parohială. Cateheza săptămânală are loc fie în biserica parohială, fie într-o clasă a grădiniţei din sat, care a fost amenajă cu câteva calculatoare. Se află în desfăşurare programe catehetice pe diverse teme (pictură, desen, muzică, filme, calculator etc.). De asemenea, se pot aminti şi serbările de Crăciun, Paște şi de 1 iunie, în cadrul cărora copiii primesc daruri.